Educatie tehnolgica: noiembrie 2015

luni, 16 noiembrie 2015

Efectele tehnologiilor de producere a energiei electrice asupra mediului inconjurator

În lucrarea de fa

ţă

propunem câteva experimente dedicate studiului transmisiei

i al

reflexiei radia

iei solare de c

tre suprafe

ele expuse, al monitoriz

rii temperaturii,

umidit

ăţ

i luminii dintr-o miniser

, o simulare a apari

iei anotimpurilor. Vom

descrie pe scurt un studiu experimental al efectului de înc

lzire global

prin

monitorizarea asistat

de calculator a temperaturii în dou

incinte transparente,

supuse înc

lzirii. Una dintre ele con

ine aer, iar cealalt

con

ine aer îmbog

ăţ

it cu

În lucrarea de fa

ţă

propunem câteva experimente dedicate studiului transmisiei

i al

reflexiei radia

iei solare de c

tre suprafe

ele expuse, al monitoriz

rii temperaturii,

umidit

ăţ

i luminii dintr-o miniser

, o simulare a apari

iei anotimpurilor. Vom

descrie pe scurt un studiu experimental al efectului de înc

lzire global

prin

monitorizarea asistat

de calculator a temperaturii în dou

incinte transparente,

supuse înc

lzirii. Una dintre ele con

ine aer, iar cealalt

con

ine aer îmbog

ăţ

it cu

CO2. Achizi

ia semnalelor provenite de la senzorii de temperatur

cupla

i cu placa de

achizi

ie instalat

în computer arat

în vasul cu dioxid de carbon temperatura va fi

tot timpul mai mare decât în cel

lalt.

Este o modalitate de a ne convinge elevii c

suntem datori fa

ţă

de planeta noastr

! St

la îndemâna oric

ruia dintre noi s

încerce s

lupte pentru diminuarea emisiilor

men

ionate

i implicit a efectelor globale pe care le induc. Pentru aceasta ar trebui

reduse cantit

ăţ

ile individuale de combustibili fosili utilizate prin utilizarea

automobilelor mai pu

in poluante

i mai eficiente, prin mic

orarea consumului

individual de energie electric

. În ultima vreme se impune tot mai mult metoda numita

Negawatt Power. Ea const

în eficientizarea consumatorilor electrici în loc de a m

produc

ia de electricitate. Este metoda care nu are nici un efect negativ asupra

mediului.

1. Efectul de ser

Efectul de ser

const

în absorb

radia

iei infraro

i în reemisia ei de c

tre

moleculele de gaze din atmosfer

(figura

1.1).La nivel global, intensificarea efectului

de ser

se soldeaz

cu înc

lzirea atmosferei

i a suprafe

ei terestre. Acestea antreneaz

la rândul lor, modific

ri climatice, topirea

ghe

arilor

i diminuarea permafrostului,

ridicarea nivelului apelor marine, apari

ploilor acide, modificarea regimului

precipita

iilor etc. Emisiile de CO

metan,

i clorofluorocarburi (figura 1.4) în atmosfer

s-au intensificat în ultimul secol

dup

cum indic

diagramele din figura 1.3. Ele duc la intensificarea efectului de ser

Pân

la anumite limit

, efectul de ser

este benefic. Dup

dep

ăş

irea lor apar probleme.

In tabelul 1 apar principalele gaze respon

sabile de intensificarea efectului de ser

sursele producerii lor.

Figura 1.1

Absorb

ia radia

iei infraro

i în reemisia ei de c

tre moleculele de

gaze din atmosfer

200 F

acultatea de Matematic

i Informatic

, Bucure

200

Figura 1.2

Factori care favorizeaz

efectul de ser

Tabelul 1. Factori responsabili de apari

ia efectului de ser

Gazul Contribu

ia Surse

Carbon dioxide (CO

) 50%

Arderi de combustibili

i distrugerea

durilor

Clorofluoro-carburi(CFC) 20% Cond

itionere de aer, frigidere, aerosoli

Metan (CH

) 16% Încol

irea semin

elor, mla

tini, b

Ozon (O

) 8% Poluarea atmosferic

Dioxid de azot (N

O) 6%

Arderi de combustibili

i îngr

ăşă

minte

chimice

Figura 1.3

Evolu

ia concentra

iei CO

atmosferic în ultimul mileniu

Figura 1.4

Moleculele

responsabile de amplificarea

efectului de ser

vineri, 6 noiembrie 2015

Orasul meu CAREI

Municipiul Carei este situat în nord-vestul României, la o distanţă de 99 km de municipiul Oradea. Se află în partea de sud-vest a judeţului Satu Mare, într-o regiune de câmpie, la 35 km de reşedinţa de judeţ. Se învecinează cu comunele: Căpleni, Urziceni, Foieni, Sanislău, Petreşti, Tiream, Căuaş şi Moftin.

Istorie

Castelul familiei Károlyi

Monumentul ostaşului român

Numele oraşului (villa Karul) apare într-un document datat din 1320, dar întemeierea localităţii este anterioară acestei date. În secolul al XIV-lea localitatea era o aşezare mică, cu câteva străduţe, casele ţăranilor fiind făcute din chirpici şi acoperite cu trestie, în jurul domeniului familiei Károlyi. La sfârşitul sec. al XVIII-lea în oraş existau următoarele cartiere: Cartierul Meseriaşilor, al Şvabilor, al Haiducilor, al Străzii-Mari, al Oraşului-Nou, al Evreilor şi al Ţiganilor, având magistraturi aparte pe cartiere (Judele, notarul şi un funcţionar), iar ţiganii aveau un voievod. Tot în secolul al XVIII-lea sunt amintiţi şi nobilii curiali, cum erau familiile Vaday şi Tompe, care aveau proprietăţi în oraş. Familiile Csiszar, Fekete, Jasztrabszky, Irinyi, Luby, Medc, Szaploncai şi Suhanyi, erau nobili inscripţionali, aflându-se sub jurisdicţie nobiliară. Deci, oraşul avea un caracter agricol (marea majoritate erau iobagi şi jeleri), se dezvoltă comerţul şi meşteşugurile. În anul 1784 în oraş existau 370 de meseriaşi care practicau 54 de meserii şi erau uniţi în bresle meşteşugăreşti.
În anul 1727 îşi începe activitatea gimnaziul piariştilor; primul director a fost Bentsik Gabor, iar ultimul - în anul 1948 - Kovacs Bela. În 1754 contele Karolyi Ferenc înfiinţează în oraş prima tipografie a comitatului Satmar, iar în anul 1765 se deschide prima farmacie a oraşului (farmacia Jclinek). Dintre evenimentele secolului al XVIII-lea consemnăm arderea pe rug, la Carei, a ultimelor vrăjitoare. În anul 1730 Toth Borka din localitatea Sarollyan a fost condamnată la moarte şi arsă pe rug la Carei, iar în anul 1745 vrăjitoarele Rekettye Pila şi Varga Anna din comuna Csaszlo, au fost interogate şi supuse la chinuri groaznice, condamnate la moarte şi arse pe rug în oraş. În secolul al XIX-lea se continuă dezvoltarea şi urbanizarea oraşului. După revoluţia de la 1848 oraşul primeşte statut organizat, care intră în vigoare în anul 1876, când Hegedus Jozsef devine cel dintâi primar al oraşului. Sigiliul şi stema oraşului datează din 1848, reîntărite în 1902 şi 1907 de împăratul Franz Josef. În anii 1920 se constitute în oraş noi cartiere: cartierul Petreşti, Tireamului, Căplenilor, se populează cătunul Galamboş, Tiszlviselo-telep (str. Nicolae Iorga) cu locuinţele funcţionarilor din oraş. Până în secolul al XVI-lea populaţia oraşului a fost maghiară, dar tabloul etnic se va schimba în urma colonizărilor şi a mişcării populaţiei. Astfel, în anul 1779 în domeniul "Karoly Mezo Varos" al contelui Karolyi Antal, compoziţia etnică a populaţiei se prezintă astfel: "Natio maghiar, rus, român, evrei, şvab, german. Gospodari cu locuinţă proprie 939, în cartierul Haiducilor 72, tot acolo jelerii 20, evreii au 32 de case. Suma 1063".
Deşi în perioada 1760-1926 Carei este centrul comitatului Satu Mare, oraşul cunoaşte o slabă dezvoltare industrială, menţinându-şi caracterul agricol până în jurul anului 1960. În anul 1926 a fost ataşat judeţului Sălaj